A trăi ca și cum ai ști

Misiunea mea este să ajut oamenii aflați în a doua parte a vieții să-și cultive longevitatea psihologică.Pentru mine, „a trăi ca și cum ai ști” înseamnă să alegi luciditatea în locul fricii și să îmbătrânești fără să devii străin de tine însuți.Am creat acest podcast pentru că vorbim des despre cum să trăim mai mult, dar prea rar despre cum să rămânem vii din interior. Cred că deși pornim de la psihologie, atunci când căutăm sensul, inevitabil alunecăm către literatură, filosofie și chiar poezie. Sper să găsim împreună drumul către discuții despre subiecte normale despre viața după 50 de ani. Dacă vreți să îmi luați o cafea ca să nu spun prostii (și) data viitoare, aveți 2 căi: 1. PayPal paypal.me/anamariaschweitzer sau 2. Patreon patreon.com/c/Ana_Maria_SchweitzerMulțumesc!

A trăi ca și cum ai ști is a education podcast hosted by Ana-Maria Schweitzer, with 30 episodes on record and a Required Pod Score of 80. PitchCentric scores this show on Booking Probability, Listen Score, and live audience signals refreshed every 24 hours.

Ana-Maria Schweitzer hosts A trăi ca și cum ai ști, a education show with 30 episodes published.

Our AI reads these to draft pitches. Use them as grounding for a pitch that cites a real guest and a specific topic.

• 

  Episode #30

  E un ghinion să nu fii iubit și o nenorocire să nu iubești

  Aug 30, 202630 minS1

  Ce ai întreba dacă ai putea sta o oră la o cafea cu Albert Camus? Pe mine nu m-ar interesa teoriile sale filosofice complicate, ci cum și-a trăit zilele obișnuite, cum a luat deciziile mari și ce l-a împlinit cu adevărat. În acest episod al podcastului „A trăi ca și cum ai ști” explorez o conversație imaginară cu celebrul scriitor, în care răspunsurile sunt extrase chiar din caietele, scrisorile și eseurile sale. Discutăm împreună subiecte precum de ce „contabilitatea noastră emoțională” este adesea greșită, cum lupta pentru dreptate ne poate usca inima și de ce corpul este singurul care nu ne minte niciodată. Ce vei descoperi în acest videoclip: - Norocul vs. Ghinionul: De ce tindem să numim „destin” doar ceea ce ne strivește, uitând să trecem reușitele pe coloana norocului. - Setea de a admira și de a iubi: Cum lumea modernă și indignarea prelungită ne atrofiază capacitatea de a mai vedea frumosul. - Capcana Speranței: De ce Camus consideră că speranța poate fi o formă de resemnare care ne fură prezentul. - Lecția Corpului: De ce gestul de „aici și acum” este mai onest decât orice argument al minții. Despre mine Sunt Ana-Maria, psiholog cu peste 25 de ani de experiență clinică. Podcastul A trăi ca și cum ai ști pe canalul Psihologia Vieții după 50 pune alături psihologia de artă, literatură și poezie, pentru adulții aflați în a doua jumătate a vieții care vor să se înțeleagă mai bine — fără răspunsuri facile și fără pozitivitate toxică. Proiectele mele Dacă vrei să afli pe ce canale media mă mai găsești și care sunt proiectele de care mă ocup, găsești toate linkurile centralizate aici: Toate proiectele Îți mulțumesc, Ana-Maria

  ListenShow Notes
• 

  Episode #29

  De ce medicina are nevoie de un laborator moral?

  Aug 19, 20261 hourS1

  De ce ar trebui studenții la medicină să citească un roman scris în 1947? În acest episod, explorăm „Ciuma” lui Albert Camus nu doar ca pe o operă literară, ci ca pe un veritabil „laborator moral” al experienței umane. Pornind de la analizele recente ale unor bioeticieni și experți în sănătate publică (precum Steven Kraaijeveld), discutăm despre felul în care o criză majoră – fie ea o epidemie sau o pierdere personală – ne pune la încercare valorile, credința și umanitatea. Analizăm personajele iconice ale lui Camus (Dr. Rieux, Tarrou, Rambert, Paneloux, Grand și Cottard) ca pe niște „posibilități umane” în fața absurdului. Ce vei descoperi în acest episod: - Lecția doctorului Rieux: De ce trebuie să continuăm lupta chiar și atunci când nu există o „victorie finală”. - Vigilența lui Tarrou: De ce sănătatea și moralitatea sunt produse ale voinței, nu stări naturale. - Dilema lui Rambert: Momentul în care fericirea personală întâlnește responsabilitatea față de ceilalți. - Eroismul discret al lui Joseph Grand: Cum gesturile mărunte și constante țin o comunitate în viață. - Anxietatea revenirii (Cottard): De ce sfârșitul unei crize poate fi uneori mai dificil decât începutul ei? Despre mine Sunt Ana-Maria, psiholog cu peste 25 de ani de experiență clinică. Podcastul A trăi ca și cum ai ști pe canalul Psihologia Vieții după 50 pune alături psihologia de artă, literatură și poezie, pentru adulții aflați în a doua jumătate a vieții care vor să se înțeleagă mai bine — fără răspunsuri facile și fără pozitivitate toxică. Proiectele mele Dacă vrei să afli pe ce canale media mă mai găsești și care sunt proiectele de care mă ocup, găsești toate linkurile centralizate aici: Toate proiectele Îți mulțumesc, Ana-Maria

  ListenShow Notes
• 

  Episode #26

  Ești liber sau doar crezi că ești?

  Jul 12, 20261h 7mS1

  Pictorul Picasso, psihoterapeutul Rollo May și poeta Elizabeth Bishop sunt protagoniștii noului meu eseu video despre libertate și destin. Suntem liberi cu adevărat sau suntem prinși, ca într-un lagăr de concentrare, în limitele destinului ? Ce ne învață psihologia despre destinul nostru și care este calea spre libertatea de fi? Acestea sunt întrebările de la care pornesc folosind cartea din 1981 a lui Rollo May „Freedom and Destiny”, ca să înțelegem paradoxul dintre libertate și destin — și cum se reflectă el în viețile noastre, mai ales în a doua jumătate a vieții. În acest episod vei afla: 🔹 Diferența dintre libertatea de a face și libertatea de a fi , așa cum o definește Rollo May 🔹 Cele patru straturi ale destinului — cosmic, genetic, cultural și circumstanțial 🔹 Cum a renunțat Pablo Picasso , la 25 de ani, la toată măiestria lui tehnică, pentru a picta Les Demoiselles d'Avignon și astfel a inițiat cubismul 🔹 Cum a transformat poeta americană Elizabeth Bishop un destin marcat de pierderi succesive într-una dintre cele mai tulburătoare poezii ale secolului XX, „One Art" 🔹 Ce ne învață psihologia despre confruntarea autentică cu destinul Despre mine Sunt Ana-Maria, psiholog cu peste 25 de ani de experiență clinică. Podcastul A trăi ca și cum ai ști pe canalul Psihologia Vieții după 50 pune alături psihologia de artă, literatură și poezie, pentru adulții aflați în a doua jumătate a vieții care vor să se înțeleagă mai bine — fără răspunsuri facile și fără pozitivitate toxică. Îți mulțumesc, Ana-Maria

  ListenShow Notes
• 

  Episode #25

  De ce ești mai fericit după 50 de ani (și ce are Elon Musk de-a face cu asta)

  Jun 28, 202646 minS1

  Știai că nu întâmplător se spune că banii nu aduc fericirea? Psihologia a demonstrat-o sistematic, dar a mers mai departe și a răspuns la o întrebare mai dificilă: dacă nu banii, atunci ce anume produce acea stare pe care o recunoaștem cu toții — de a fi atinși de ceva din afara noastră, de a simți că viața are greutate și sens? Psihologul Dacher Keltner, de la Universitatea Berkeley, a colectat povești de la 2.600 de oameni din 26 de țări și a construit un top surprinzător al celor 8 surse ale acestei stări. Rezultatele l-au surprins chiar pe el — și probabil te vor surprinde și pe tine. Mai ales că toate cele 8 surse devin mai accesibile după 50 de ani. Cel mai recent episod al podcastului A trăi ca și cum ai ști explorează exact acest subiect pornind de la un schimb de replici viral dintre scriitoarea americană Joyce Carol Oates, de 88 de ani, una dintre cele mai prolifice autoare americane în viață — și Elon Musk. Această ceartă virtuală a pus în lumină, dintr-un unghi neașteptat, diferența dintre a consuma cultura și a fi schimbat de ea. Am pornit de la acest schimb de replici nu doar pentru că a adunat aproape 5 milioane de vizualizări, ci și pentru că, dincolo de notorietatea celor doi, ridică o întrebare serioasă: ce anume am cultivat înăuntrul nostru, de-a lungul deceniilor în care am fost ocupați cu altceva? Psihologul Keltner a identificat 8 surse ale acestei stări despre care scriitoarea spune că îi este străină lui Musk — iar ordinea în care apar în date este, ea însăși, o revelație. De ce bunătatea unui om necunoscut poate avea asupra noastră un efect mai puternic decât cel al unei opere de artă celebre? De ce un meci sau o înmormântare poate produce același tip de uimire profundă? De ce natura nu cere peisaje spectaculoase ca să ne schimbe starea — și ce legătură are o ușă deschisă dintr-o casă olandeză din secolul XVII cu felul în care vedem lumea? Ce se întâmplă în corpul nostru în momentele în care suntem față în față cu moartea sau când o idee ne răstoarnă brusc tot ce credeam că știm? Și de ce toate acestea ne devin mai accesibile după 50 de ani ? Acestea sunt întrebările pe care le explorează episodul, cu date din cercetare, cu conexiuni din filozofie și cu poemele lui Marin Sorescu, care a știut să surprindă aceste stări înainte ca psihologia să le poată măsura. Iar dacă vrei un singur motiv să asculți, iată ce am ales: un studiu publicat în Scientific Reports în 2023 arată că fericirea crește după 55 de ani și atinge un vârf în jurul vârstei de 75 de ani. Explicația nu este că viața devine mai ușoară, ci că devenim mai capabili să recunoaștem ce contează cu adevărat. Despre mine Sunt Ana-Maria, psiholog cu peste 25 de ani de experiență clinică. Podcastul A trăi ca și cum ai ști pe canalul Psihologia Vieții după 50 pune alături psihologia de artă, literatură și poezie, pentru adulții aflați în a doua jumătate a vieții care vor să se înțeleagă mai bine — fără răspunsuri facile și fără pozitivitate toxică. Îți mulțumesc, Ana-Maria Toate proiectele mele Consiliere și materiale

  ListenShow Notes
• 

  Episode #24

  La 50 de ani, mai ești fiul tatălui tău?

  Jun 16, 20261h 18mS1

  Identitatea masculină se creează prin relația cu tatăl tău . Chiar dacă acum ești adult, psihologic, relația nu a rămas în trecut, ci funcționează și în prezent în felul în care iei decizii, în relațiile pe care le alegi și în ceea ce transmiți mai departe, fără să fi ales conștient. În acest episod analizez relația tată-fiu din perspectiva psihologiei și a 5 romane mari ale literaturii mondiale: Frankenstein de Mary Shelley, Inventarea singurătății de Paul Auster, Frații Karamazov de Dostoievski, Uimire de Richard Powers și Drumul de Cormac McCarthy. Cadrul psihologic provine de la Guy Corneau, autorul cărții „Tați absenți, fii pierduți” — una dintre cele mai importante cărți despre identitatea masculină și absența paternă. Îți propun o scală cu 9 tipuri de relații tată-fiu, de la tatăl care neagă că a creat ceva până la tatăl care se sacrifică complet pentru fiul său. Fiecare treaptă ilustrează un mecanism psihologic distinct: intelectualizarea (Ivan Karamazov), transferul spre o figură paternă substitut (Aleoșa), repetiția haotică (Dmitri), hipervigilența ca formă de iubire (Paul Auster tată), iubirea care nu poate salva (Sneghirev și Iliușa). Dacă ești bărbat și te întrebi ce ai moștenit din relația cu tatăl tău sau dacă ești femeie și vrei să înțelegi cum funcționează, psihologic, absența paternă – te invit să urmărești episodul. Poți urmări episodul și pe YouTube aici . Proiectele și serviciile mele le poți găsi pe LinkTree .

  ListenShow Notes

Recent guests on A trăi ca și cum ai ști. Study who booked and why before you pitch.

Based on semantic analysis of episode topics and host coverage, this show is a strong guest fit for executives in:

Industry fit is computed by PitchCentric using vector embeddings of the show's episode catalog.